un ocean de tristete in care ma scufund tot mai adanc,dar poate asa arata dragostea adevarata
si las iubirii dreptul sa ma doara...in jur,e gol ...tacere, doar viscolul ce-l am in suflet imi sopteste
cuvinte indescifrabile,nerostite....cuvinte care s-au pierdut cand te simteam aproape,
cuvinte ce-au murit la strigatul meu de iubire,
strapunse de fulgerul tau de-ndoiala....
Simte-ma ....simte-ma aproape de tine ....lasa-ti ochii sa sopteasca-ntr-o privire ce n-au putut sopti prin cuvinte...
ma auzi?....sunt in fiecare adiere de vant tomnatic ce-ti bate inghetat in fereastra ...
deschideti bratele sufletului si imbratiseaza-ma ....simte-ma .....traiesc in tine de-atata timp...
Odihneste-ti o clipa gandurile ,priveste cerul ....e cerul care ne desparte,
cerul pe care-l purtam amandoi pe umeri, tu intr-o parte a lumii, eu in cealalta...cerul care ne imbratiseaza pe amandoi,
apropiindu-ne...bucura-te de cununa de stele ce-ti va invesmanta sufletul, eu voi cauta sa zaresc, printre nori,
albastrul minunat al nesfarsirii...si-n clipa aceea ,in care vom privi acelasi cer... simte-ma...voi fi cu tine...
niciodata nu voi fi prea departe....
Albastrul cerului si stralucirea stelelor sa-ti aminteasca dorul meu de tine si ca totusi ,sunt cu tine ....
cu sufletul ce mi-a ramas la tine....
simte-ma.
O lacrima ce-mi mangaie obrazul imi aminteste ca tot ce am pe dinauntru acum este degradat , sunt bucati de suflet ce n-am sa le mai
gasesc niciodata ....e trist ,stiu ,stiu asta ....sunt un om intreg doar pe dinafara ,respir ,vorbesc,traiesc,gandesc ,socializez ,dar ...
mi-e teama sa privesc in mine ....nu,nu-mi spuneti ca totul depinde doar de mine sa lupt pentru a schimba situatia ,nu-mi spuneti ca
trebuie sa imi gasesc implinirea bucurandu-ma de lucrurile marunte pe care viata se indura sa mi le ofere ....
uneori ,toate dorintele din lume nu ajung ...am obosit sa lupt pentru o picatura de tandrete ,pentru un strop de fericire ,
.am obosit sa cersesc iubire ....sa alerg dupa iluzii...
Intr-o zi ...am sa inteleg ca stele rasar, stralucesc o clipa si mor, ca visele se nasc si e firesc sa fie ucise,
am sa inteleg ca nimic nu e pentru totdeauna...intr-o zi ,am sa invat, poate ,sa nu imi mai pun sufletul in palma oricui ....
Acum insa ,imi inchid in mine orice adiere de sentimente ,te trairi ,de ganduri ...nu stiu cum sa-mi impac sufletul care plange in mine,
cum sa ii spun ca va fi bine daca stiu ca nu e asa?...
As vrea sa platesc indiferentei cu indiferenta... as vrea sa iau si sa nu ofer nimic in schimb....
..as vrea sa fiu in stare sa calc in picioare sentimente.... sa nu-mi pese...
sa raspund lipsei de delicatete cu cuvinte dure,
taioase, sa provoc rani, la fel ca cele ce-mi sunt provocate... as vrea sa dau durere, pentru durere...
sa curga lacrimi pentru lacrimile mele...as vrea sa urasc ,dar ..nu pot ...stiu doar sa iubesc ...asta sunt ...si ma accept asa cum sunt..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu